Tif

Ne aflăm în faţa librăriei Muffin de pe strada Garofiţelor. Este început de toamnă şi cum mai mereu oamenii din oraşul de Santal au un simţ fin pentru modă, e lesne de înţeles că şi-au asortat hainele şi ţinuta cu vremea de afară. În aer pluteşte un miros fin de frunze uscate amestecat cu aburii de cafea ce vin dinspre biroul librarului şef.

Ne apropiem puţin de fereastră şi începem să privim prin geamul mic în formă de semn de carte la murmurele dinăuntru. Vedem rafturi mari, înalte, din lemn de ciocolată, doldora de cărţi mai vechi sau mai noi şi, dacă ne aplecăm puţin percepem parcă din mirosul şi gustul lor. E suficient să ne convingă să ne îndreptăm spre uşa cu clopoţei, să apăsăm voiniceşte clanţa şi să intrăm în această cameră plină de bunătăţi.

Ne oprim puţin, tragem adânc în piept mirosul ca de pâine proaspăt scoasă din cuptor, apoi ne îndreptăm spre rafturi şi ne plimbăm uşor degetele deasupra paginilor cu grija de a nu strica ceva. Ridicăm privirea şi rămânem într-o stare contemplativă şi uşor amuzată faţă de ceea ce se întâmplă înaintea noastră.

În faţa rafturilor gastronomice, cu inscripţia “Atenţie! Pericol de dependeţă!” observăm două personaje stranii şi simpatice. În stânga se află domnul Melon, aranjat ca de obicei la patru ace. Din ţinuta sa elegantă nu lipsesc niciodată hainele de calitate superioară. De această dată, la pălăria neagră din fetru şi pantofiorii din piele şi-a asortat, fără să-şi dea seama, o umbrelă. Trebuie să aflaţi înainte că domnul Melon se află într-o stare emoţională foarte delicată. Buna dispoziţie i-a fost afectată dis-de-dimineaţă de către o oglindă obraznică ce i-a servit pe post de mic dejun un pepene. Un pepene mare ce-i purta boneta!

În acelaşi timp, în spatele domnului Melon o zărim pe domnişoara Sticks. Ar fi greu să ne înfrânăm un uşor chicotit, şi cine oare ar face-o având în faţă asemenea privelişte: o domnişoară elegantă din sus-pusa clasă socială agitându-se în neştire şi luând toate cărţile de îngrăşat la puricat. Vedeţi dumneavoastră, nu mică i-a fost surpriza cochetei domnişoare, când în locul obişnuitei imagini din oglindă, a zărit nici mai mult nici mai puţin de o grisină purtând camaşa ei de noapte.

În jurul lor, o mulţime de alte personaje bizare se agită şi vociferează. Domnul Button, primarul oraşului, caută nervos la secţiunea Modă papioane pentru nasturi, deoarece în seara respectivă avea de ţinut un discurs de inaugurare pentru un important lanţ hotelier. Puţin mai în spate, domnul Omidă, proprietarul lanţului în cauză, caută enervat un costum în care să-i încapă toate cele 4 perechi de picioare.

Ceea ce nici unul din ei nu ştie este că oglinzile proaspăt cumpărate au fost făcute de un pitic supărat. Tif era un artist desăvârşit, ce plănuia să-şi întemeieze o familie alături de faimoasa cântăreaţă de operă Privighetoarea Călătoare, însă cu câteva zile înainte de ceremonie, aceasta l-a părăsit pentru un turneu internaţional şi astfel plin de tristeţe, piticul s-a hotărât să facă numai oglinzi care să arate persoanele în funcţie de numele pe care îl poartă.